marți, 31 ianuarie 2017

Cum să trăieşti mizerabil cu un salariu onorabil

   Iniţial voiam, ca această postare, să fie un fel de "primii paşi", însă, înainte de a o redacta mi-am dat seama că nu e nevoie de tutorial, deja ne este în sânge acest lucru.
   Aşa că o voi transforma într-o poveste tragico-comică (cacofonia s'o mănânce ăla cu mustaţă 👹).

   Bun. Ai bani. Nu ca Dragnea, că n-ai cum, doar ce s-a "dat drumu" la Ordonanţă (nu-ţi face griji, ai şi tu timp de d'astea). Ci ca un om cinstit, muncitor dar in acelaşi timp norocos, să zicem 3000 RON net. 

   Ideea e...oricum nu contează. România te ucide mai devreme decât trebuie cu toţi banii din lume.
   Mâncăm roşii din export că pământul nostru nu-i fertil, nişte fabrici amărâte de pâine mai avem şi noi că oricum nu eram cândva pe primul loc la producţia de grâu (nu nene, e vorba de altă Românie) de carne ce să mai zic, acum toată lumea are fermă. Concursul nu mai e cine are cei mai buni pui. S-a transformat în cine vinde cei mai mulţi pui. Puii cresc în condiţii îngrozitoare: hormoni, supracazaţi (ca studenţii din regie 🐓🐓🐓 ) îndopaţi, neplimbaţi. Porcii, vacile, caprele, nu are rost. Poate ţi-ai creşte singur la ţară câteva, dacă n-ai avea viitorul la oraş. 
   Doctorii atât de puţini, pacienţii atât de mulţi, când să aibă timp să te bibilească? (Altă întrebare 😄) îţi dă un nurofen da uită să te întrebe ce afecţiuni mai ai. Iar tu, om de rând, mai puțin informat, intri în şoc anafilactic.
   Maşini părăsite o grămadă. Iar maşini utilizate mai mult de 2 pe cap de locuitor (ca deh..avem bani). Da oare inspecţiile alea la emisia de gaze chiar se fac? Da. La fel de bine ca protocoalele localurilor care au ars. Lasă. Că suntem un popor aşa bun, facem noi inspecţia direct cu plămânii. Că sunt puternici. I-am antrenat în Piaţa Victoriei.
  Nu avem o monitorizare a dozelor de radiaţii primite în spitale. Nu avem o limită a Radonului (mor mai mulți oamenii de cancer pulmonar din cauza Radonului decât cauzat de fumat) utilizat in materialele de construcţii.
   Nu avem o limită a Parlamentului. Dacă tot furală, cum ziceţi toţi, măcar să fie mai puţini.
   Legile rutiere sunt aşa bine puse în practică, nu există zi în care să nu aud de vre'un accident.
   Şi cireaşa de pe tort, ăştia care nu au un salariu onorabil au ajuns să omoare pentru două'jde lei.
   Şi cireaşa de pe cireaşa de pe tort, ăştia care au un salariu mult mai mare decât mama lu' tata lu' salariu onorabil nu se satură. Gen ori murim noi, ori mor ei, dar în puşcărie niciodata.

  Un singur mesaj am: Dragnea, atâta timp cât respiri acelaşi aer cu noi, la fel de multe şanse la viaţă ai şi tu. (Defapt acum, cred că ai mai puţine...adica să recunoaştem...ţi-ai făcut câţiva duşmani, cine ştie cum îţi pune vreunu piedică pe scările din parlament, doamne fereşte, nu i-am dori asta nici celui mai mare duşman).

Hai că nu la politică voiam sa ajung, but damn. Nu m-am putut abţine.

 I.M.A.